Nu există un singur răspuns, și tocmai de asta se pierd atâția bani. Aceeași afacere, cu aceleași încasări, poate plăti statului 40.000 de lei sau 12.000 — diferența nu vine din noroc, ci dintr-o bifă pusă la înregistrare și niciodată recitită după.
Articolul de față pune cifrele pe masă: ce cotă se aplică, pe ce bază se calculează și de la ce prag se schimbă regulile. Pașii propriu-ziși, actele și ordinea lor sunt în ghidul despre cum înregistrezi o afacere în Moldova.
📅 Toate valorile au fost verificate în august 2026. Cât de repede se mișcă, se vede mai jos la pragul de TVA: s-a schimbat de două ori în primele trei luni ale lui 2026. Înainte de orice decizie, confirmă la Serviciul Fiscal de Stat.
Cele trei regimuri, pe scurt
Aproape orice firmă din Moldova intră într-unul dintre ele:
| Regimul | Cota | Se aplică la |
|---|
| General | 12% | profitul impozabil |
| IMM (cap. 7¹ Cod fiscal) | 4% | venitul din activitatea operațională |
| Rezident de parc IT | 7% | vânzări, ca impozit unic |
Citește coloana din dreapta încă o dată. Acolo e tot articolul. Cele trei cote nu se compară între ele, pentru că nu se calculează din același lucru.
De ce 4% nu e mai puțin decât 12%
Cea mai scumpă greșeală de aritmetică din antreprenoriatul moldovenesc sună așa: „iau regimul de 4%, e de trei ori mai mic".
Nu e mai mic. E altceva. Cei 4% se iau din tot ce încasezi, indiferent dacă ai câștigat sau ai pierdut. Cei 12% se iau doar din ce rămâne după cheltuieli.
Iată aceeași firmă, cu încasări de 1.000.000 de lei pe an, la marje diferite de profit:
| Marja | Profit | Impozit la 4% | Impozit la 12% | Mai ieftin |
|---|
| 10% | 100.000 lei | 40.000 lei | 12.000 lei | regimul general |
| 20% | 200.000 lei | 40.000 lei | 24.000 lei | regimul general |
| 33% | 330.000 lei | 40.000 lei | 39.600 lei | la fel |
| 50% | 500.000 lei | 40.000 lei | 60.000 lei | regimul de 4% |
Punctul de cotitură e la o marjă de circa 33%. Sub el, regimul general costă mai puțin; peste el, cel de 4%.
Iar sub 33% trăiește aproape tot comerțul. Un magazin care lucrează cu marjă de 10% plătește, în regimul „pentru cei mici", de peste trei ori mai mult decât ar plăti în cel general. Regimul care poartă numele întreprinderilor mici este, pentru cea mai frecventă afacere mică din țară, cel scump.
💡 Ține minte marja de 33% ca pe o linie de despărțire. Vinzi marfă cumpărată de la altcineva? Aproape sigur ești sub ea. Vinzi timpul și priceperea ta, fără stoc? Aproape sigur ești peste.
Cine nu poate lua regimul de 4%
Condiția de bază e să nu fii înregistrat ca plătitor de TVA. Peste asta, capitolul 7¹ din Codul fiscal scoate în afară:
- gospodăriile țărănești (de fermier);
- întreprinzătorii individuali;
- firmele la care serviciile de consultanță pentru afaceri și management au adus, anul precedent, peste 60% din venitul din vânzări;
Ultima excepție merită citită de două ori, pentru că spune de ce există regula. Consultanța are marjă mare — deci exact acei 4% ar fi fost o afacere excelentă pentru consultant și una proastă pentru buget. Legiuitorul a văzut asta înaintea consultanților.
TVA: pragul care s-a mișcat de două ori într-un an
Când vânzările impozabile depășesc pragul într-o perioadă de 12 luni consecutive — nu într-un an calendaristic — înregistrarea ca plătitor de TVA devine obligatorie. Ai 10 zile de la depășire ca să depui cererea la Serviciul Fiscal de Stat.
| Perioada | Pragul |
|---|
| până la 31 decembrie 2025 | 1.200.000 lei |
| de la 1 ianuarie 2026 | 1.500.000 lei |
| de la 1 martie 2026 | 1.700.000 lei |
Un an, trei valori. De aceea nu te baza pe un articol găsit pe internet, oricât de bine ar arăta — inclusiv pe acesta, peste douăsprezece luni.
Cotele în vigoare: 20% standard, 8% redusă pentru HoReCa, medicamente, produse agroalimentare și gaz natural, și 0% la export și transport internațional.
Cota zero nu înseamnă „scutit". E deosebirea care aduce bani: la cota zero deduci TVA-ul plătit furnizorilor, iar statul îți întoarce diferența. La operațiunile scutite, nu deduci nimic. Un exportator înregistrat corect își recuperează TVA-ul din materia primă; unul neînregistrat îl plătește și tace.
⚠️ Depășirea pragului se urmărește lunar, pe ultimele 12 luni, nu în decembrie. Firmele care verifică o dată pe an află de depășire după ce termenul de 10 zile a trecut demult — iar atunci nu discuți despre regim, discuți despre amendă.
Ce plătești pentru fiecare angajat
Partea pe care majoritatea o subestimează cel mai tare, fiindcă nu se numește „impozit". Peste salariul brut promis, firma mai varsă contribuțiile datorate de angajator, iar din brut se rețin contribuțiile și impozitul angajatului.
Cine plătește ce este desfășurat în articolul despre ce se reține din salariu: CNAS, CNAM și impozitul, iar suma totală pe care o suportă firma, în cât costă un angajat pentru firmă. Ca să vezi imediat cifra pentru un salariu concret, folosește calculatorul de salariu net.
Regula practică înainte să promiți un salariu: calculează costul total, nu brutul. Diferența dintre ce ai în cap și ce iese din cont e mai mare decât se așteaptă aproape toată lumea.
Dividendele: banii firmei nu sunt banii tăi
Firma a plătit impozitul pe profit. Banii sunt în cont. Nu sunt încă ai tăi.
Ca să-i scoți legal ca proprietar, îi distribui ca dividende, iar la plată se reține 6% impozit la sursă. Firma reține și varsă la buget; tu primești restul.
Deci pe drumul de la vânzare la buzunarul tău sunt două impozitări, nu una: întâi profitul, apoi distribuirea. Cine își face socotelile doar cu prima ajunge la o cifră cu care nu se potrivește extrasul de cont.
💡 De aici vine și cea mai frecventă problemă de disciplină din firmele mici: banii luați din casă „pentru mine", fără distribuire. Contabil nu îi poate închide, iar la control nu sunt cheltuială, sunt venit al persoanei fizice — cu impozit și penalitate peste.
Parcurile IT: 7% care înlocuiesc aproape tot
Dacă cel puțin 70% din venituri vin din activități IT prevăzute de Legea 77/2016, firma poate deveni rezident al parcului și plăti un impozit unic de 7% din vânzări.
Impozitul acela unic înlocuiește impozitul pe venitul firmei, impozitul pe salariile angajaților, contribuțiile sociale și medicale, taxele locale, impozitul pe bunuri imobiliare și taxa rutieră. De aceea nu se compară cu cei 12%: e alt pachet, nu altă cotă.
Are un plancher: impozitul lunar nu poate fi mai mic decât o sumă stabilită pentru fiecare angajat cu normă întreagă — în 2026, în jur de 5.220 de lei pe angajat, adică 30% din salariul mediu prognozat pe economie. Pentru o echipă mică, cu facturare încă subțire, minimul acesta poate depăși cei 7% calculați din vânzări.
Ce plătești chiar dacă nu vinzi nimic
Impozitele se calculează din activitate. Obligațiile, nu.
- Declarațiile se depun și pe zero, cu termene care curg indiferent de clienți.
- Contabilitatea costă lunar — fie contabil, fie un program de evidență.
- Facturarea electronică presupune pregătire din timp: ce înseamnă și pe cine atinge, în articolul despre cum funcționează e-Factura în Moldova.
- Amenzile pentru întârziere nu se raportează la cifra ta de afaceri.
Titularii de patentă au un regim mai simplu, cu o sumă fixă și fără evidență complexă, dar cu un plafon de venit de 300.000 de lei pe 12 luni consecutive și cu o listă închisă de activități permise.
Patru greșeli care costă bani reali
- Regimul ales o dată și niciodată recitit. Marja se schimbă odată cu afacerea. Regimul potrivit în primul an poate fi cel scump în al treilea.
- Pragul de TVA verificat anual. Se urmărește pe 12 luni mobile. Cine se uită în decembrie, află târziu.
- Socoteala făcută pe brut, nu pe costul total al angajatului. Cea mai frecventă cauză de salarii promise și neplătite.
- Profitul confundat cu banii proprietarului. Mai e o impozitare între ele.
Întrebări frecvente
Ce impozite plătește o firmă în Moldova?
Impozitul pe venit — 12% din profitul impozabil în regimul general sau 4% din venitul operațional în regimul pentru întreprinderi mici și mijlocii — plus TVA dacă e înregistrată ca plătitor, contribuțiile pentru fiecare angajat și 6% la distribuirea dividendelor către proprietari.
Ce e mai bine, regimul de 4% sau cel de 12%?
Depinde de marja de profit, fiindcă cotele nu se aplică la același lucru: 4% se iau din încasări, 12% din profit. Sub o marjă de circa 33% regimul general costă mai puțin, peste ea cel de 4%. Comerțul, cu marje mici, plătește de regulă mai mult în regimul de 4%.
Care este pragul de înregistrare ca plătitor de TVA în Moldova?
1.700.000 de lei, din 1 martie 2026, calculat pe orice 12 luni consecutive, nu pe an calendaristic. Cererea se depune la Serviciul Fiscal de Stat în 10 zile de la depășire. Pragul fusese 1.200.000 până la finele lui 2025 și 1.500.000 de la 1 ianuarie 2026.
Cât este TVA în Moldova?
Cota standard este 20%. Există o cotă redusă de 8% pentru HoReCa, medicamente, produse agroalimentare și gaz natural, și cota 0% la export și transport internațional. Cota zero permite deducerea TVA-ului de la furnizori, spre deosebire de operațiunile scutite.
Cine nu poate aplica regimul de 4%?
Firmele înregistrate ca plătitoare de TVA, gospodăriile țărănești, întreprinzătorii individuali și firmele la care serviciile de consultanță pentru afaceri și management au adus, în anul precedent, peste 60% din venitul din vânzări.
Ce impozit se plătește pe dividende în Moldova?
6%, reținut la sursă de firmă în momentul plății către persoana fizică rezidentă. Este o a doua impozitare, după cea a profitului — banii firmei devin banii proprietarului abia după ea.
Cât plătesc rezidenții parcurilor IT?
Un impozit unic de 7% din vânzări, care înlocuiește impozitul pe venit, impozitul pe salarii, contribuțiile sociale și medicale, taxele locale, impozitul pe imobil și taxa rutieră. Cere ca minimum 70% din venituri să vină din activități IT și are un minim lunar per angajat, în jur de 5.220 de lei în 2026.
Plătesc ceva dacă firma nu are activitate?
Impozitele se calculează din activitate, deci pe zero nu ai impozit pe venit. Rămân însă declarațiile, care se depun oricum, costul contabilității, comisioanele bancare și amenzile dacă vreun termen e ratat. De aceea firma nu merită înregistrată înainte de primul client.
Concluzie
Întrebarea corectă nu e „ce cotă am", ci „din ce se calculează cota mea". Un procent mic dintr-o bază mare bate ușor un procent mare dintr-o bază mică — și invers, cum se vede în tabelul de mai sus.
Practic, trei lucruri de făcut în ordinea asta: calculează-ți marja reală pe ultimele douăsprezece luni, compar-o cu pragul de 33%, apoi verifică o dată pe lună cât ai încasat cumulat față de pragul de TVA. Restul e treaba contabilului.
Dacă încă nu ai firmă, ordinea e alta: întâi alegi direcția, apoi înregistrezi afacerea, și abia la ghișeu se alege regimul discutat aici.
⚠️ Verificat în august 2026, cu scop informativ. Cotele, pragurile și condițiile se modifică prin acte normative — pragul de TVA s-a schimbat de două ori numai în 2026. Înainte de orice decizie fiscală, confirmă valorile la Serviciul Fiscal de Stat și discută cazul concret cu un contabil.
