Comerțul exterior al Moldovei arată așa: în 2025 țara a exportat mărfuri de 3.782,7 milioane de dolari și a importat de 10.921,6 milioane, cu un deficit de 7.138,9 milioane. Vindem mai ales semințe de floarea-soarelui, cabluri pentru automobile, fructe, cereale, haine și vin. Cumpărăm energie, mașini, electronice și medicamente. Două treimi din export (67,5%) merg în Uniunea Europeană, iar primul partener e, de departe, România.
Mai jos găsești tot tabloul: ce exportă și ce importă Moldova, cu cine face comerț, cum s-a schimbat totul în 30 de ani, de ce deficitul nu dispare și din ce bani se acoperă. Cifrele sînt de la Biroul Național de Statistică (BNS), Banca Națională (BNM) și Banca Mondială.
💡 Ce nu includ cifrele. Datele oficiale ale comerțului exterior exclud întreprinderile din stînga Nistrului și din municipiul Bender. Tot ce urmează se referă la teritoriul controlat de autoritățile de la Chișinău.
Comerțul exterior al Moldovei în 2025, pe scurt
Cifrele de bază ale anului, din comunicatul BNS publicat la începutul lui 2026 (date provizorii):
- Exporturi de mărfuri: 3.782,7 milioane de dolari, cu 6,4% mai mult decît în 2024.
- Importuri de mărfuri: 10.921,6 milioane de dolari, cu 20,5% mai mult.
- Deficitul balanței comerciale: 7.138,9 milioane de dolari, față de 5.510,1 milioane în 2024.
- Gradul de acoperire: exportul a acoperit 34,6% din import. Altfel spus, la fiecare 100 de dolari de mărfuri cumpărate din afară, am vîndut de circa 35.
Ca să simți mărimea deficitului: la cursul mediu al anului, el înseamnă aproximativ 124 de miliarde de lei, adică în jur de 52.500 de lei pe fiecare locuitor. Raportat la economie, e cam 35% din PIB.
În 2026 tendința continuă. În ianuarie–iulie, exportul de mărfuri a crescut cu 11,7%, pînă la 1.969,9 milioane de euro, iar importul cu 7,1%, pînă la 5.842,2 milioane. Deficitul pe șapte luni a fost de 3.872,3 milioane de euro. Din 2026, BNS raportează comerțul în euro, deci cifrele nu se compară direct cu cele în dolari de mai sus.
Bunuri sau bunuri și servicii: de ce circulă două cifre diferite
Dacă ai citit în altă parte că Moldova a exportat de peste șase miliarde de dolari în 2025, nu e o greșeală. E altă măsură.
Comerțul cu bunuri (sau mărfuri) e ce trece vama: saci de semințe, cutii de vin, camioane cu mobilă. BNS îl numără din declarațiile vamale. Asta e cifra de 3.782,7 milioane.
Comerțul cu bunuri și servicii adaugă tot ce se vinde fără să treacă fizic granița: programe scrise la Chișinău pentru clienți din Germania, transportul făcut de camioanele moldovenești, cheltuielile turiștilor străini. După Banca Mondială, exportul total de bunuri și servicii a fost în 2025 de 6,46 miliarde de dolari, iar importul de 12,40 miliarde.
Diferența a crescut mult în ultimii zece ani, din cauza serviciilor. Exportul de servicii a urcat de la 981,5 milioane de dolari în 2015 la 3.215,6 milioane în 2025, de 3,3 ori. Astăzi, serviciile fac circa jumătate (50%) din tot ce vinde Moldova în afară, după datele balanței de plăți.
Exportul de servicii IT
Motorul acestei creșteri sînt serviciile de tehnologia informației și comunicații. Exportul lor a fost de 893,1 milioane de dolari în 2025, față de 162,0 milioane în 2015, adică de 5,5 ori mai mult. Numai serviciile de informatică au adus, după BNM, 742,7 milioane de euro în 2025, față de 615,4 milioane în 2024.
Pentru comparație: cea mai mare grupă de mărfuri exportate, semințele oleaginoase, a adus 587,7 milioane de dolari. Un sector fără camioane și fără depozite vinde deja mai mult decît orice ramură a agriculturii luată separat.
💡 De ce nu se adună cifrele. Exportul de bunuri din balanța de plăți (3.227,9 milioane de dolari în 2025) e mai mic decît cel din statistica vamală a BNS (3.782,7 milioane). Balanța de plăți nu numără ca export valoarea întreagă a mărfurilor prelucrate în lohn, ci doar plata pentru prelucrare, pe care o trece la servicii. Ambele cifre sînt corecte; măsoară lucruri diferite.
Exporturile Moldovei: ce vindem în lume
Structura exportului de mărfuri arată o economie cu două picioare: agricultura și industria care lucrează pentru fabrici din Europa.
| Grupa de mărfuri | Mil. $ | % din export | Față de 2024 |
|---|
| Semințe și fructe oleaginoase (floarea-soarelui, rapiță, soia) | 587,7 | 15,5 | de 1,6 ori |
| Mașini și aparate electrice (inclusiv cabluri pentru automobile) | 570,4 | 15,1 | +0,4% |
| Legume și fructe (inclusiv nuci) | 430,1 | 11,4 | +1,1% |
| Cereale și preparate din cereale | 303,6 | 8,0 | −6,5% |
| Îmbrăcăminte și accesorii | 300,9 | 8,0 | +13,1% |
| Băuturi (grupa în care intră vinul și distilatele) | 222,0 | 5,9 | −8,8% |
| Mobilă și părțile ei | 130,5 | 3,4 | −4,2% |
| Grăsimi și uleiuri vegetale | 115,8 | 3,1 | −4,2% |
| Articole din minerale nemetalice | 104,1 | 2,8 | +14,6% |
| Petrol și produse petroliere (reexport) | 99,3 | 2,6 | −27,1% |
Sursa: BNS, exportul de mărfuri în 2025 pe grupe CSCI (anexa 6). Exemplele din paranteze arată ce intră de obicei în grupă.
Agricultura: semințe, cereale, fructe și vin
Aproape jumătate din exportul de mărfuri vine din cîmp și din livadă. Semințele oleaginoase au crescut de 1,6 ori în 2025, în mare parte prin livrările de floarea-soarelui în Turcia, care a devenit a doua destinație a exporturilor. Legumele și fructele (mere, prune, struguri, nuci) au adus 430,1 milioane de dolari.
Partea proastă a acestei structuri e volatilitatea. Un an secetos scade recolta, iar prețurile la cereale și semințe se fac la bursele mondiale, nu la Chișinău. De aceea exportul agricol poate urca sau coborî cu zeci de procente de la un an la altul fără ca fermierii să fi lucrat altfel.
Vinul intră în grupa băuturilor, care a adus 222,0 milioane de dolari în 2025, cu 8,8% mai puțin decît în 2024. Are o pondere mai mică decît își închipuie mulți, dar rămîne produsul după care Moldova e recunoscută în străinătate.
Industria: cabluri, haine, mobilă
A doua mare grupă, mașinile și aparatele electrice, înseamnă în practică cablurile și instalațiile electrice pentru automobile, produse în mare parte de fabrici cu capital străin care lucrează pentru industria auto europeană. Îmbrăcămintea (8,0%) și mobila (3,4%) completează partea industrială.
Multe dintre aceste fabrici lucrează cu materie primă adusă din afară, iar o parte stau în zonele economice libere. Despre ambele mai jos.
Importurile Moldovei: ce cumpărăm din afară
Dacă la export domină ce crește în pămînt, la import domină ce nu avem: energie, mașini și tehnică.
| Grupa de mărfuri | Mil. $ | % din import | Față de 2024 |
|---|
| Gaze naturale și produse din gaz | 997,9 | 9,1 | de 2,2 ori |
| Petrol și produse petroliere (benzină, motorină) | 952,7 | 8,7 | −2,0% |
| Vehicule rutiere (autoturisme, camioane, piese) | 893,1 | 8,2 | +18,1% |
| Mașini și aparate electrice | 759,9 | 7,0 | +3,0% |
| Energie electrică | 471,1 | 4,3 | de 3,7 ori |
| Mașini și aparate industriale de uz general | 377,9 | 3,5 | +15,0% |
| Medicamente și produse farmaceutice | 360,7 | 3,3 | +9,8% |
| Legume și fructe | 323,5 | 3,0 | +27,2% |
| Telefoane, televizoare, echipamente de telecomunicații | 300,6 | 2,8 | +13,8% |
| Fire, țesături și articole textile | 298,6 | 2,7 | +2,9% |
Sursa: BNS, importul de mărfuri în 2025 pe grupe CSCI (anexa 7).
Gazele, produsele petroliere și curentul electric au însumat în 2025 peste 2.421,7 milioane de dolari, mai mult de o cincime din importuri. Importul de energie electrică a crescut de 3,7 ori, pe seama livrărilor din România, Croația și Ucraina. Gazele s-au dublat ca valoare. Asta explică mare parte din saltul importurilor din 2025.
Mai departe vin autoturismele și piesele auto, electrocasnicele și telefoanele, medicamentele. Nimic din ele nu se produce în Moldova la scara cerută de piață, deci fiecare mașină cumpărată în Chișinău, fiecare telefon și fiecare cutie de pastile din farmacie trec prin import. Cînd veniturile oamenilor cresc, cresc și importurile.
Prețurile la energie importată ajung direct în facturi, iar de acolo în inflație. Mecanismul e explicat în articolul despre inflația din Moldova acum.
Partenerii comerciali ai Moldovei: primii zece
Clasamentul de mai jos e făcut după volumul total al schimburilor, export plus import. Așa se vede cu cine lucrează cel mai mult economia, nu doar unde vinde.
| Nr. | Țara | Export, mil. $ | Import, mil. $ | Total, mil. $ | Sold, mil. $ | % din schimburi |
|---|
| 1 | România | 1.097,0 | 2.476,9 | 3.573,9 | −1.379,9 | 24,3 |
| 2 | China | 9,1 | 1.486,6 | 1.495,7 | −1.477,5 | 10,2 |
| 3 | Ucraina | 299,6 | 1.100,8 | 1.400,4 | −801,2 | 9,5 |
| 4 | Turcia | 376,2 | 769,0 | 1.145,2 | −392,8 | 7,8 |
| 5 | Germania | 149,9 | 745,2 | 895,1 | −595,3 | 6,1 |
| 6 | Italia | 348,8 | 532,4 | 881,2 | −183,6 | 6,0 |
| 7 | Cehia | 310,8 | 197,1 | 507,9 | +113,7 | 3,5 |
| 8 | Polonia | 113,1 | 377,1 | 490,2 | −264,0 | 3,3 |
| 9 | Federația Rusă | 107,3 | 220,2 | 327,5 | −112,9 | 2,2 |
| 10 | Franța | 53,6 | 244,3 | 297,9 | −190,7 | 2,0 |
Sursa: BNS, anexele 1 și 2 la comunicatul pe 2025. Totalul, soldul și ponderea sînt calculate de redacție. Soldul negativ înseamnă că importăm mai mult decît exportăm în relația cu țara respectivă.
România, partenerul numărul unu
România a primit 29,0% din exportul de mărfuri al Moldovei în 2025 și a dat 22,7% din import. Importurile din România au crescut de 1,6 ori într-un an, inclusiv prin energia electrică, iar deficitul cu ea s-a mărit de 3,7 ori. E cel mai mare deficit al Moldovei cu o țară din UE.
China și Ucraina: importuri mari, exporturi mici
China e al doilea partener aproape numai prin ce cumpărăm: electronice, echipamente, materiale. Exportul moldovenesc spre China a fost în 2025 de doar 9,1 milioane de dolari. Ucraina rămîne pe locul trei: a dat 10,1% din import, inclusiv energie electrică, și a primit 7,9% din export, deși livrările spre ea au scăzut cu 9% în 2025.
Turcia, Italia, Cehia: piețele care cresc
Turcia a ajuns a doua destinație a exporturilor (9,9%), urmată de Italia (9,2%) și Cehia (8,2%). Cehia e un caz rar: una dintre puținele țări cu care Moldova are excedent comercial, adică vinde mai mult decît cumpără. În ianuarie–iulie 2026, ordinea primelor destinații a rămas aceeași: România (28,3%), Turcia (12,1%), Italia (10,1%).
Uniunea Europeană, CSI și restul lumii
Pe grupe de țări, comerțul cu bunuri al Moldovei în 2025 arăta așa:
| Grupa de țări | % din export | % din import |
|---|
| Uniunea Europeană (UE-27) | 67,5 | 54,1 |
| Țările CSI (fără Ucraina) | 5,9 | 3,0 |
| Restul lumii (inclusiv Ucraina, Turcia, China) | 26,6 | 42,9 |
Sursa: BNS. „Restul lumii” e calculat ca diferență. BNS raportează Ucraina separat de CSI, după nomenclatorul european de țări.
Orientarea spre UE nu e nouă, dar s-a adîncit după ce Acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA), parte din Acordul de asociere, a început să se aplice provizoriu din septembrie 2014 și deplin din iulie 2016. Acordul a eliminat cele mai multe taxe vamale în ambele sensuri. Efectele lui pe produse, cotele care au rămas și ce ar schimba aderarea țin de un subiect separat.
Piața CSI, care în anii '90 și 2000 primea cea mai mare parte din vin, fructe și conserve, a ajuns la 5,9% din export. Scăderea a venit din restricțiile impuse de Rusia la importul de produse moldovenești, din războiul din Ucraina, care a complicat rutele, și din reorientarea producătorilor spre piețe care plătesc mai sigur.
Un detaliu care contează: și cu UE Moldova are deficit (3.355,9 milioane de dolari în 2025). Exportul spre UE acoperă mai puțin de jumătate din importul de acolo.
Reexportul și zonele economice libere
Nu tot ce pleacă din Moldova a fost produs aici de la zero. BNS împarte exportul în două:
- Mărfuri autohtone: 78,8% din exportul din 2025.
- Reexporturi: 21,2%. Din ele, 14,5% sînt reexporturi după prelucrare, iar 6,7% reexporturi clasice.
Reexport după prelucrare (lohn)
O fabrică din Moldova primește țesătura croită din Italia, coase hainele și le trimite înapoi. Sau primește firele și componentele și asamblează cablurile pentru o mașină europeană. Marfa nu și-a schimbat țara de origine, deci la export apare ca reexport. Așa se lucrează mult în confecții, încălțăminte, cabluri electrice, transformatoare, piese auto, scaune.
Pentru economie, lohnul aduce locuri de muncă și salarii, dar din valoarea mărfii rămîne în țară doar plata pentru manoperă. Un export de un milion de dolari în lohn nu înseamnă un milion intrat în economie, ci o parte din el.
Reexport clasic
Marfa intră și iese aproape neschimbată: benzină și motorină, ulei de floarea-soarelui, calculatoare, medicamente. Moldova funcționează aici ca punct de tranzit și distribuție spre țările vecine.
Zonele economice libere
În 2025 au funcționat 6 zone economice libere, cu facilități fiscale și vamale pentru firmele care produc acolo. Cea mai mare e la Bălți: acolo s-a făcut 75,2% din producția tuturor zonelor, iar printre rezidenți sînt producători de componente auto cu capital german și japonez. După raportul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, firmele din zone au exportat 94,4% din producție, iar exporturile lor au reprezentat circa 19,1% din tot exportul de mărfuri al țării. În zone lucrau 12.856 de oameni.
Zonele explică de ce cablurile pentru automobile au ajuns a doua grupă de export. Explică și o vulnerabilitate: cînd o fabrică mare din zonă își reduce producția, se vede direct în statistica exportului.
Evoluția comerțului exterior pe ani
Seria de mai jos include bunurile și serviciile, după Banca Mondială, deci cifrele sînt mai mari decît cele vamale de mai sus.
| Anul | Export, mld. $ | Import, mld. $ | Deficit, mld. $ | Exportul acoperă importul | Remitențe, % din PIB |
|---|
| 1995 | 1,05 | 1,19 | 0,14 | 88% | 0,1 |
| 2000 | 0,64 | 0,99 | 0,35 | 65% | 13,8 |
| 2005 | 1,53 | 2,75 | 1,22 | 56% | 30,6 |
| 2010 | 1,94 | 4,19 | 2,25 | 46% | 25,1 |
| 2015 | 2,48 | 4,46 | 1,98 | 56% | 19,8 |
| 2020 | 3,22 | 5,92 | 2,70 | 54% | 16,3 |
| 2021 | 4,20 | 7,92 | 3,72 | 53% | 15,5 |
| 2022 | 5,99 | 10,30 | 4,31 | 58% | 14,0 |
| 2023 | 5,87 | 9,84 | 3,97 | 60% | 12,0 |
| 2024 | 5,75 | 10,44 | 4,69 | 55% | 10,5 |
| 2025 | 6,46 | 12,40 | 5,94 | 52% | 9,4 |
Sursa: Banca Mondială, World Development Indicators (date BNS), actualizate la 13 iulie 2026. Deficitul și gradul de acoperire sînt calculate de redacție.
Din tabel se văd trei lucruri.
Totul a crescut de cîteva ori. Din 1995 pînă în 2025, exportul de bunuri și servicii a crescut de 6,2 ori, iar importul de 10,4 ori, în dolari curenți. Importul a crescut mai repede, deci deficitul s-a lărgit.
Anii mari au fost și anii periculoși. Saltul din 2022 vine în mare parte din prețuri: energia și cerealele s-au scumpit brusc după invadarea Ucrainei, iar Moldova a vîndut mai scump, dar a și cumpărat mult mai scump. Cum s-au mișcat atunci economia și prețurile e povestit în articolul despre PIB-ul Moldovei pe ani.
Exportul acoperă cam jumătate din import, de două decenii. Gradul de acoperire a coborît de la 88% în 1995 la 49% în 2006 și de atunci a stat între 44% și 60%. În 2025 a fost de 52%.
De ce deficitul balanței comerciale e structural
Un deficit comercial nu e în sine semn de boală. Și economii bogate importă mai mult decît exportă. Întrebarea e de ce apare și cum se finanțează. În cazul Moldovei, cauzele sînt de durată:
- Energia. Moldova nu are gaze sau petrol proprii și produce pe malul drept doar o mică parte din curentul de care are nevoie. Orice iarnă și orice scumpire la bursă se văd în import.
- Economia mică. Cu circa 2,4 milioane de locuitori, nu are sens să produci aici autoturisme, telefoane sau medicamente moderne. Se importă.
- Exportul cu valoare adăugată mică. Semințele, cerealele și lohnul aduc puțini bani pe tonă sau pe oră lucrată față de produsele finite pe care le cumpărăm.
- Consumul susținut din afară. Banii trimiși de cei plecați la muncă se cheltuie în mare parte pe bunuri importate. Cu cît vin mai mulți, cu atît se importă mai mult.
Deficitul are și un efect asupra leului. Importatorii au nevoie de valută ca să plătească, iar dacă intrările de valută scad, presiunea pe curs crește. De asta BNM urmărește atent balanța externă cînd decide rata de bază. Cum s-a schimbat în timp ce poți cumpăra cu leul găsești în articolul despre puterea de cumpărare a leului.
Cum se acoperă deficitul: servicii, remitențe, investiții
Dacă țara cumpără mai mult decît vinde, diferența trebuie plătită cu bani veniți din altă parte. În balanța de plăți, sursele principale sînt:
- Excedentul la servicii. În 2025, Moldova a exportat servicii de 3.215,6 milioane de dolari și a importat de 2.174,7 milioane. Diferența de peste un miliard vine în mare parte din IT.
- Remitențele. Banii trimiși acasă de moldovenii din străinătate au fost de 1.914,4 milioane de dolari în 2025, după Banca Mondială, adică 9,4% din PIB. Ponderea lor scade de ani buni: în 2006 erau 34,5% din PIB. Suma în dolari s-a mișcat însă puțin: în ultimii zece ani a stat între 1,5 și 2,1 miliarde, iar economia a crescut în jurul ei.
- Investițiile străine, granturile și împrumuturile externe, care acoperă restul.
După toate acestea, contul curent al balanței de plăți (comerț, venituri și transferuri, la un loc) a rămas în 2025 cu un deficit de 3.550,2 milioane de euro, după datele provizorii ale BNM. Acel rest e finanțat prin intrări de capital: investiții, credite, bani ai statului împrumutați din afară.
Pe scurt: remitențele și IT-ul țin deficitul comercial sub control, dar nu îl anulează. Dacă oricare dintre ele scade brusc, golul trebuie umplut cu datorie sau cu un leu mai slab.
Cum citești o știre despre comerțul exterior
- E vorba de bunuri sau de bunuri și servicii? Diferența e de aproape dublu.
- Dolari sau euro? Din 2026, BNS raportează lunar în euro. O schimbare de curs poate face să pară că exportul a crescut sau a scăzut.
- Volum sau preț? Un export de cereale mai mare poate însemna doar că grîul s-a scumpit.
- Cît e reexport? Un salt al exporturilor dintr-o fabrică în lohn spune altceva decît unul din producția proprie.
- Date provizorii sau definitive? Cifrele lunare se revizuiesc.
Comerțul exterior e doar unul dintre indicatorii care descriu o economie. Restul, de la PIB și inflație pînă la datoria publică, și unde găsești fiecare cifră, sînt adunați în ghidul despre analiza economică a unei țări.
Întrebări frecvente
Ce exportă Moldova cel mai mult?
La bunuri, în 2025 pe primul loc au fost semințele oleaginoase (15,5% din exportul de mărfuri), urmate de mașinile și aparatele electrice, adică mai ales cablurile pentru automobile (15,1%), legumele și fructele (11,4%), cerealele și îmbrăcămintea (cîte 8,0%). Dacă socotim și serviciile, serviciile IT au ajuns la 893,1 milioane de dolari, mai mult decît orice grupă de mărfuri luată separat.
Care sunt principalii parteneri comerciali ai Moldovei?
După volumul total al schimburilor de mărfuri din 2025: România, China, Ucraina, Turcia, Germania și Italia. România e de departe pe primul loc, cu 24,3% din tot comerțul. China e pe locul doi aproape numai prin importuri.
De ce Moldova importă mai mult decât exportă?
Fiindcă nu produce energie (gaze, petrol și curent electric au însemnat peste o cincime din importurile de mărfuri în 2025), nu fabrică autoturisme, medicamente sau electronice în cantități mari și are o piață internă susținută de banii trimiși de cei plecați. Exportul de mărfuri a acoperit în 2025 doar 34,6% din import.
Ce pondere are Uniunea Europeană în comerțul exterior al Moldovei?
În 2025, UE a primit 67,5% din exportul de mărfuri al Moldovei și a furnizat 54,1% din import. Țările CSI au rămas la 5,9% din export și 3,0% din import.
Ce este reexportul și de ce contează?
E exportul de mărfuri străine: fie aduse și prelucrate aici fără să-și schimbe originea (cum sînt multe haine, încălțăminte sau cabluri lucrate în regim de lohn), fie aduse și revîndute ca atare. În 2025, reexportul a fost 21,2% din exportul de mărfuri. Contează fiindcă din el rămîne în țară doar plata pentru manoperă, nu toată valoarea mărfii.
Cum se acoperă deficitul balanței comerciale?
Prin excedentul la servicii (mai ales IT și transport), prin salariile și transferurile trimise de moldovenii care lucrează în străinătate, prin investiții străine, granturi și împrumuturi externe. Remitențele au fost în 2025 de 1.914,4 milioane de dolari, cam 27% din deficitul la mărfuri.
Surse: Biroul Național de Statistică, comunicatele „Comerțul internațional cu mărfuri al Republicii Moldova” pentru anul 2025 și pentru ianuarie–iulie 2026, cu anexele lor; Banca Națională a Moldovei, balanța de plăți pentru 2025 (date provizorii); Banca Mondială, World Development Indicators (actualizare 13 iulie 2026); Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, raportul privind zonele economice libere în 2025; Comisia Europeană, pagina despre relațiile comerciale UE–Moldova. Cifrele au fost verificate în octombrie 2026. Datele exclud regiunea transnistreană.
