Ziarul.md — Business & Economie
22°

Publicitate

Promovează-ți brandul aici

Advertoriale, bannere, comunicate de presă și campanii media pentru companii din Republica Moldova.

Vezi tarifele →
Stat și Economie

Cum se formează Guvernul și Parlamentul în Moldova

La clacă nimeni nu ridică grinda singur. De ce un partid care câștigă alegerile nu guvernează automat, ce ceas pornește după alegeri și ce poate face un Guvern interimar.

NBNicolae Bors
20 Iulie 202607:00
Empty European Parliament auditorium in Brussels, Belgium.
Sursa foto: Jonas Horsch / Pexels

După fiecare alegeri parlamentare, Republica Moldova urmează un proces constituțional clar pentru constituirea noului Parlament și formarea unui nou Guvern — de la validarea mandatelor deputaților, la desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru și votul de încredere din Parlament. Acest articol explică pas cu pas mecanismul, fără nicio evaluare a actorilor politici implicați.

Pe scurt: după alegeri, Parlamentul nou ales se întrunește, își validează mandatele și își alege conducerea. Separat, Președintele desemnează un candidat la funcția de prim-ministru, de regulă cel susținut de o majoritate parlamentară; candidatul formează o echipă de miniștri și un program de guvernare, supuse votului de încredere al Parlamentului — Guvernul intră efectiv în funcție doar după ce obține această încredere.

Cum se constituie noul Parlament după alegeri

Imediat după alegerile parlamentare, rezultatele votului trec printr-un proces de validare oficială, realizat de instituțiile competente, înainte ca noul Parlament să poată începe activitatea. Pașii generali sunt:

  1. Centralizarea și validarea rezultatelor alegerilor, urmată de confirmarea mandatelor de deputat obținute de fiecare partid, bloc electoral sau candidat independent care a trecut pragul electoral.
  2. Prima ședință a noului Parlament, convocată într-un termen stabilit de Constituție de la data alegerilor.
  3. Depunerea jurământului de către deputații aleși, moment din care aceștia își exercită efectiv mandatul.
  4. Alegerea conducerii Parlamentului — Președintele Parlamentului (Speaker-ul) și vicepreședinții, aleși prin vot de către plenul deputaților.
  5. Constituirea fracțiunilor parlamentare — grupurile formate de deputații aparținând aceluiași partid sau bloc electoral, care funcționează ca structuri interne oficiale ale Parlamentului.
  6. Constituirea comisiilor parlamentare permanente, specializate pe domenii (de exemplu, economie, buget, politică externă, justiție), unde se dezbat inițial proiectele de legi înainte de a ajunge în plen.

Rolul Parlamentului în sistemul politic al Republicii Moldova

Parlamentul este unica autoritate legislativă a țării, formată din 101 deputați, aleși pentru un mandat de 4 ani prin reprezentare proporțională pe liste naționale (vezi sistemul electoral al Moldovei, explicat pe înțelesul tuturor pentru detalii complete despre cum se distribuie mandatele). Pe lângă funcția legislativă (adoptarea legilor), Parlamentul exercită și:

  • Funcția de control asupra Guvernului — prin întrebări și interpelări adresate miniștrilor, audieri și, în ultimă instanță, prin moțiuni de cenzură.
  • Funcția de numire/aprobare pentru anumite funcții publice importante, prevăzute de Constituție și de legile organice.
  • Aprobarea bugetului de stat și a altor acte cu impact major asupra economiei și societății.

Cum se desemnează candidatul la funcția de prim-ministru

Formarea Guvernului este un proces separat de constituirea Parlamentului, deși strâns legat de componența acestuia. Președintele Republicii Moldova are rolul de a desemna un candidat la funcția de prim-ministru, urmând acești pași generali:

  1. Consultări cu fracțiunile parlamentare — Președintele poartă discuții cu reprezentanții partidelor/blocurilor care au obținut mandate în Parlament, pentru a identifica o configurație care poate susține un Guvern.
  2. Desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru — de regulă, persoana susținută de o majoritate parlamentară, fie a unui singur partid cu majoritate absolută, fie a unei coaliții formate din mai multe partide/fracțiuni.

Cum se formează echipa de miniștri și programul de guvernare

Odată desemnat, candidatul la funcția de prim-ministru are, în mod normal, un termen pentru a elabora:

  • Programul de guvernare — documentul care stabilește prioritățile și direcțiile de acțiune ale viitorului Guvern pe durata mandatului.
  • Lista propusă de miniștri — componența nominală a viitorului Cabinet, pe fiecare minister.

Aceste două elemente — programul de guvernare și lista miniștrilor — sunt prezentate ulterior în fața Parlamentului, pentru votul de încredere.

Votul de încredere — momentul decisiv

Guvernul propus, împreună cu programul de guvernare, este supus unui vot de încredere în plenul Parlamentului. Pentru a fi învestit, Guvernul are nevoie de sprijinul majorității deputaților aleși — practic, minimum 51 din cei 101 deputați ai Parlamentului. Doar după obținerea acestui vot de încredere, Guvernul este considerat legal constituit și poate începe efectiv activitatea, iar miniștrii depun jurământul.

Dacă votul de încredere nu este obținut, procesul de desemnare a unui candidat la funcția de prim-ministru și de formare a Guvernului se reia — Președintele poate relua consultările cu fracțiunile parlamentare și poate desemna un nou candidat.

Ce se întâmplă dacă nu se poate forma un Guvern

Constituția Republicii Moldova prevede un termen limită pentru formarea Guvernului de la data alegerilor sau de la demiterea Guvernului anterior. Dacă acest termen este depășit fără să se formeze un Guvern funcțional, Constituția prevede posibilitatea dizolvării Parlamentului de către Președinte și organizarea de alegeri anticipate — un mecanism menit să evite blocajele politice prelungite. Detaliile exacte ale acestui termen și procedurile aferente sunt stabilite de textul constituțional și legile organice — pentru precizie completă, consultă direct Constituția Republicii Moldova.

Guvernare cu majoritate a unui singur partid vs. coaliție

În funcție de rezultatul alegerilor, Guvernul poate fi susținut de:

  • Un singur partid, dacă acesta obține singur majoritatea absolută de mandate (minimum 51 din 101) — situație care oferă, de regulă, o guvernare mai omogenă din punct de vedere al deciziilor.
  • O coaliție formată din mai multe partide/fracțiuni, care își combină mandatele pentru a atinge împreună majoritatea necesară — situație care presupune, de regulă, negocieri și un acord de guvernare între partenerii coaliției.

Rolul Guvernului odată învestit

Guvernul este organul central al puterii executive în Republica Moldova. Printre atribuțiile sale principale se numără:

  • Punerea în aplicare a politicii interne și externe a statului, conform programului de guvernare aprobat de Parlament.
  • Coordonarea activității ministerelor și a altor autorități ale administrației publice centrale.
  • Elaborarea proiectului de buget de stat, supus ulterior aprobării Parlamentului.
  • Inițierea de proiecte de lege, transmise Parlamentului pentru dezbatere și adoptare.

Ce se întâmplă cu Guvernul între alegeri — moțiunea de cenzură

Un Guvern învestit nu rămâne automat în funcție până la următoarele alegeri parlamentare. Parlamentul poate retrage încrederea acordată Guvernului printr-o moțiune de cenzură, adoptată cu votul majorității deputaților. Dacă o moțiune de cenzură este adoptată, Guvernul este demis, iar procesul de desemnare a unui nou candidat la funcția de prim-ministru și de formare a unui nou Guvern se reia, urmând aceiași pași descriși mai sus.

Cine numește, în final, prim-ministrul în Republica Moldova?

Președintele desemnează candidatul la funcția de prim-ministru, dar numirea efectivă în funcție are loc doar după ce Parlamentul acordă votul de încredere Guvernului propus de acel candidat.

Trebuie prim-ministrul să fie membru al unui partid politic?

Nu există o cerință constituțională ca prim-ministrul să fie neapărat membru de partid — important este să obțină sprijinul unei majorități parlamentare pentru programul și echipa propuse.

Ce se întâmplă dacă Parlamentul respinge candidatul propus la funcția de prim-ministru?

Președintele reia consultările cu fracțiunile parlamentare și poate desemna un alt candidat, în încercarea de a găsi o configurație care să obțină votul de încredere.

Cât durează, de regulă, formarea unui Guvern după alegeri?

Durata variază de la caz la caz, în funcție de cât de repede se conturează o majoritate parlamentară clară — Constituția stabilește un termen limită, dincolo de care poate fi luată în calcul dizolvarea Parlamentului.

Poate Președintele demite singur Guvernul, fără implicarea Parlamentului?

Demiterea Guvernului urmează, de regulă, proceduri constituționale specifice (precum moțiunea de cenzură adoptată de Parlament) — nu este o decizie unilaterală simplă a Președintelui.

Ce este o moțiune de cenzură?

Este mecanismul prin care Parlamentul retrage încrederea acordată Guvernului, adoptată cu votul majorității deputaților — dacă trece, Guvernul este demis.

Ce se întâmplă dacă niciun partid nu obține majoritatea absolută?

În acest caz, formarea Guvernului depinde de constituirea unei coaliții între mai multe partide/fracțiuni, care să însumeze împreună majoritatea necesară de mandate.

Cine conduce ședințele Parlamentului?

Președintele Parlamentului (Speaker-ul), ales de plenul deputaților la începutul mandatului, împreună cu vicepreședinții aleși în același mod.

Câte comisii parlamentare permanente există?

Numărul și denumirea comisiilor permanente pot varia ușor de la un mandat la altul, în funcție de organizarea internă stabilită de Parlament — verifică structura actuală pe site-ul oficial al Parlamentului.

Ce rol au fracțiunile parlamentare în activitatea de zi cu zi a Parlamentului?

Fracțiunile reprezintă structurile interne prin care deputații aceluiași partid/bloc își coordonează pozițiile, participă la negocieri și sunt reprezentate proporțional în componența comisiilor parlamentare.

Concluzie

Formarea Parlamentului și a Guvernului în Republica Moldova urmează un proces constituțional clar definit — de la validarea mandatelor și constituirea fracțiunilor parlamentare, la desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru și obținerea votului de încredere. Înțelegerea acestui mecanism ajută orice cetățean să urmărească, în mod informat, evoluțiile politice de după fiecare scrutin, indiferent de rezultatul concret al alegerilor.

Citește în continuare

A young boy engages with alphabet blocks and a globe, learning through play indoors.

Noutăți Politice

Sistemul electoral al Moldovei, explicat pe înțelesul tuturor

Pragul electoral e ușa unui autobuz care oprește o singură dată — iar locurile celor rămași pe peron nu rămân goale. Cum se transformă voturile în mandate, cu aritmetica făcută.

9 min read

Continuă lectura

Articole recomandate

Resurse

Resurse pentru cetățeni

1

Agenda Parlamentului

Proiecte de lege, comisii parlamentare, audieri publice și principalele teme aflate în dezbatere.

2

Deciziile Guvernului

Hotărâri, programe publice și explicații despre impactul lor asupra cetățenilor.

3

Alegeri & Participare

Informații despre procese electorale, reguli de campanie, participare civică și transparență.

4

Integrare Europeană

Etapele parcursului european, reforme, instituții responsabile și termene de implementare.