Moldova are deficit comercial pentru că importă de aproape trei ori mai multe mărfuri decât exportă: în ianuarie–iulie 2026, 5,84 miliarde de euro la import față de 1,97 miliarde la export, un minus de 3,87 miliarde. Gaura se acoperă din servicii (mai ales IT), din banii câștigați și trimiși acasă de cei plecați, din investiții și din împrumuturi externe.
Dacă ai căutat „comerț exterior” sau „deficit comercial” ca să înțelegi de ce cifra asta apare mereu cu minus și dacă trebuie să te sperie, ai ajuns unde trebuie. Ce exportă și ce importă Moldova, pe parteneri și pe mărfuri, găsești în pilonul comerțul exterior al Moldovei. Aici răspundem la altă întrebare: de unde vine deficitul, cine îl plătește și de ce contează pentru leu și pentru prețuri.
Deficitul comercial al Moldovei în 2026, în cifre
- Export de mărfuri: 1.969,9 milioane de euro, cu 11,7% mai mult decât în ianuarie–iulie 2025.
- Import de mărfuri: 5.842,2 milioane de euro, cu 7,1% mai mult.
- Deficit: 3.872,3 milioane de euro, cu 4,9% mai mare.
- Gradul de acoperire: 33,7%. La fiecare 100 de euro de mărfuri cumpărate din afară, am vândut de circa 34.
Exportul a crescut mai repede decât importul, ceea ce e o veste bună. Dar pornind de la o bază de aproape trei ori mai mică, chiar și o creștere mai rapidă a lăsat deficitul să se mărească în euro. Cifrele vin de la Biroul Național de Statistică (BNS), care din 2026 raportează comerțul în euro.
De unde vine deficitul: țara cheltuie mai mult decât produce
Cea mai simplă explicație nu e în vamă, ci în PIB. Uite cum s-a împărțit PIB-ul Moldovei în primul semestru din 2026, după utilizări:
| Componenta PIB, semestrul I 2026 | % din PIB |
|---|
| Consumul gospodăriilor | 85,9 |
| Consumul administrației publice și al ONG-urilor | 22,2 |
| Investițiile (formarea brută de capital fix) | 21,5 |
| Total cheltuieli în țară | 129,6 |
| Exporturi de bunuri și servicii | +35,1 |
| Importuri de bunuri și servicii | −65,8 |
Sursa: BNS, anexa la comunicatul despre PIB din 14 septembrie 2026. Suma nu dă exact 100 din cauza variației stocurilor și a rotunjirilor.
Citește tabelul așa: pentru fiecare 100 de lei produși în țară, oamenii, firmele și statul au cheltuit circa 130 de lei. Cei 30 de lei în plus nu pot veni decât din afară, sub formă de importuri. Deficitul comercial e, la urma urmei, oglinda acestei diferențe.
De ce poate o țară să cheltuie mai mult decât produce? Pentru că are venituri care nu vin din producția de acasă: salariile și banii trimiși de cei care muncesc peste hotare, granturile, împrumuturile. Cu ele cumpără din afară. Asta e mecanica deficitului.
Ce împinge importul în sus
- Energia. Gazul, produsele petroliere și o mare parte din electricitate se cumpără din afară. Orice scumpire pe piețele internaționale se vede imediat în import.
- Banii din străinătate se cheltuie pe produse din străinătate. Mașina, telefonul, frigiderul, materialele de construcție pentru casa ridicată din banii câștigați în Italia sau Germania: aproape toate sunt importate.
- O economie mică nu produce de toate. Cu circa 2,4 milioane de locuitori, nu are rost să fabrici aici automobile sau medicamente moderne.
- Exportul vinde ieftin, importul cumpără scump. O tonă de semințe sau o oră de lucru în regim de lohn aduce mai puțini bani decât produsele finite pe care le cumpărăm.
Familia Rusu, sau balanța de plăți la scară mică
Familia Rusu din Cahul câștigă din salarii 14.000 de lei pe lună și cheltuie 21.000 de lei: mâncare, facturi, rata la un frigider, benzină. Dacă ar trăi doar din ce câștigă acasă, ar avea un „deficit comercial” de 7.000 de lei pe lună. Nu au, pentru că fiul lor lucrează în Germania și trimite 300 de euro, adică vreo 6.000 de lei la un curs de 20 de lei. Restul îl acoperă din economii.
Acum mărește familia Rusu la scara întregii țări. Salariile din țară sunt exporturile. Banii de la fiu sunt remitențele. Economiile din care mai scot câte ceva sunt rezervele. Iar dacă într-o lună ar lua un credit ca să cumpere o mașină, acela ar fi împrumutul extern. Atâta timp cât fiul trimite bani, bugetul ține. Dacă fiul își pierde locul de muncă, familia trebuie să taie din cheltuieli sau să se împrumute. Exact la fel stă și economia.
Cum se finanțează deficitul: balanța de plăți
Banca Națională (BNM) ține socoteala tuturor banilor care intră și ies din țară în balanța de plăți. Partea care ne interesează aici e contul curent: comerțul cu bunuri și servicii, plus veniturile și transferurile.
| Componenta (mil. euro) | 2025 | Semestrul I 2026 | Ce înseamnă |
|---|
| Bunuri | −6.105,6 | −3.119,2 | mărfurile: aici e gaura |
| Servicii | +911,4 | +573,6 | IT, transport, turism: excedent |
| Venituri primare | +11,7 | +103,3 | salarii câștigate afară, minus dividendele și dobânzile plătite în străinătate |
| din care salariile din afară | +665,7 | +375,0 | muncă sezonieră și de scurtă durată |
| Venituri secundare | +1.637,5 | +739,6 | transferuri: bani trimiși acasă, granturi |
| Contul curent | −3.544,7 | −1.702,7 | ce rămâne de acoperit cu capital |
| Investiții străine directe intrate | +402,4 | +160,2 | o parte din finanțare |
Sursa: BNM, balanța de plăți pentru 2025 și trimestrele I–II 2026, prezentare analitică (anexa 3), date provizorii. Sumele anuale și semestriale sunt adunate de redacție din trimestre. Cifrele de bunuri din balanța de plăți diferă de cele vamale ale BNS din motive de metodologie.
Pe 2025, trei surse au acoperit o bună parte din deficitul la bunuri:
- Serviciile, cu un excedent de 911,4 milioane de euro, mai ales din IT.
- Salariile câștigate afară, de 665,7 milioane, de oameni care lucrează sezonier sau pe termen scurt în alte țări.
- Transferurile, de 1.637,5 milioane net. Remiterile personale primite au fost de 1.666,5 milioane de euro, cam 27% din deficitul la bunuri. Cum ajung banii aceștia acasă și cât se pierde pe drum vezi în cum trimiți bani în Moldova fără să pierzi la curs.
Toate la un loc au acoperit circa 42% din deficitul la bunuri. Restul, 3.544,7 milioane de euro, e deficitul contului curent. În trimestrul II 2026, el a fost de 20,2% din PIB-ul trimestrului. Pentru comparație, un deficit de cont curent de peste 5% din PIB e considerat de obicei mare.
Și restul? Capital din afară
Deficitul de cont curent trebuie și el plătit, prin intrări de capital:
- Investiții străine directe: firme din afară care deschid sau extind fabrici aici, cu 402,4 milioane de euro intrate în 2025.
- Împrumuturi și granturi pentru stat: în primul semestru din 2026, statul a primit împrumuturi externe de 239,5 milioane de dolari, 83% de la Uniunea Europeană. Numai în august, sprijinul bugetar de la UE și Banca Mondială a adus în rezerve 218,2 milioane de euro.
- Alte fluxuri: credite comerciale între firme, mișcări în conturile băncilor, valută adusă și schimbată în lei.
Ultima plasă de siguranță sunt rezervele valutare ale BNM: 5.414,1 milioane de euro la 28 august 2026. După calculul nostru, ajung pentru circa 6 luni de importuri de bunuri și servicii. Reperul folosit des e de cel puțin trei luni, deci Moldova stă confortabil la capitolul acesta.
De ce contează deficitul comercial
Pentru leu
Fiecare import se plătește în valută. Când intră mai puțină valută decât trebuie, leul slăbește, iar importurile se scumpesc. Un leu mai slab ajunge repede în prețul benzinei, al electrocasnicelor și, prin transport, al alimentelor. De aceea Banca Națională urmărește balanța externă când decide dobânzile, așa cum e explicat în politica monetară pe înțelesul tuturor. Ce înseamnă asta în timp pentru banii tăi se vede în puterea de cumpărare a leului.
Pentru prețuri
O economie care cumpără din afară o mare parte din ce consumă importă și inflația altora. Scumpirea carburanților din 2026 a ajuns în prețurile de aici tocmai pe acest drum. Mecanismul complet e în inflația în Moldova: cât este acum și ce o influențează.
Pentru ratingul țării
Agențiile de rating trec deficitul de cont curent printre principalele slăbiciuni ale Moldovei. Fitch l-a numit, în august 2026, unul dintre cele mai mari dintre toate statele pe care le evaluează. Ce înseamnă asta pentru costul împrumuturilor e explicat în ce este ratingul de credit al unei țări.
Pentru stabilitate
Un deficit finanțat din remitențe e la mila economiilor în care lucrează moldovenii. O criză în Italia sau în Germania, o lege nouă a imigrației sau un val de întoarceri acasă ar tăia exact sursa care ține bugetul familiei Rusu, și al țării, pe linia de plutire.
💡 Deficit bun, deficit rău. Nu toate importurile sunt la fel. Utilajele pentru o fabrică nouă, panourile solare sau materialele pentru o investiție vor produce mai târziu bunuri de export sau vor înlocui importuri. Un deficit umflat de consum, plătit din bani care pot să scadă, e mai fragil. Când citești că deficitul a crescut, întreabă-te ce anume s-a importat.
Ce ar reduce deficitul comercial
- Exporturi cu mai multă valoare. Ulei în loc de semințe, vin îmbuteliat în loc de vin în vrac, produse proprii în loc de lohn.
- Energie produsă acasă. Fiecare megawatt produs de panouri solare sau de centrale locale e un megawatt care nu se mai importă.
- Investiții străine în industrie. Fabricile care exportă aduc valută an de an, nu doar o dată.
- Servicii. IT-ul a arătat că o țară mică poate exporta mult fără camioane.
Ce nu funcționează: taxele vamale mari pe import. Moldova are acorduri de liber schimb, inclusiv cu Uniunea Europeană, și orice taxă ar scumpi oricum produsele pentru oameni. Deficitul se reduce prin mai multă producție, nu prin mai puține cumpărături forțate.
Cum citești o știre despre deficitul comercial
- Mărfuri sau bunuri și servicii? Cu servicii, deficitul e mult mai mic.
- Deficitul a crescut pentru că importul a crescut sau pentru că exportul a scăzut? Sunt două povești diferite.
- Prețuri sau cantități? Un import mai scump de gaz umflă deficitul fără să cumpărăm mai mult gaz.
- Ce spune contul curent? El arată cât rămâne cu adevărat neacoperit după remitențe și servicii. E cifra mai importantă, pe care o publică BNM trimestrial.
Diferența dintre o creștere „în bani” și una „în volum” e explicată pe larg, pe exemplul PIB-ului, în PIB nominal și PIB real. Ceilalți indicatori care se citesc lângă deficit sunt adunați în analiza economică a unei țări.
Întrebări frecvente
Ce este deficitul comercial?
Diferența dintre importuri și exporturi, când importurile sunt mai mari. Deficitul comercial al Moldovei se referă de obicei la mărfuri, adică la ce trece vama. Cu tot cu servicii, deficitul e mai mic, pentru că Moldova vinde peste hotare mai multe servicii decât cumpără.
Cât este deficitul comercial al Moldovei în 2026?
În ianuarie–iulie 2026, exportul de mărfuri a fost de 1.969,9 milioane de euro, importul de 5.842,2 milioane, iar deficitul de 3.872,3 milioane, cu 4,9% mai mare decât cu un an înainte. Exportul a acoperit 33,7% din import.
De ce Moldova importă mai mult decât exportă?
Pentru că, în ansamblu, țara cheltuie mai mult decât produce: consumul, investițiile și cheltuielile statului depășesc PIB-ul cu aproape o treime. Diferența se cumpără din afară. La asta se adaugă lipsa resurselor de energie, piața mică și exporturile cu valoare mică pe tonă.
Din ce bani se acoperă deficitul comercial?
Din excedentul la servicii (mai ales IT), din salariile câștigate în străinătate, din banii trimiși acasă și din granturi. Ce rămâne, deficitul de cont curent, se acoperă cu investiții străine, împrumuturi externe și alte intrări de capital. În 2025, contul curent a rămas cu un minus de 3.544,7 milioane de euro.
E rău că Moldova are deficit comercial?
Nu neapărat. Contează ce se importă și cum se plătește. Utilajele și materialele pentru fabrici sunt o investiție. Un deficit plătit din remitențe și consum e mai fragil, pentru că depinde de bani care pot să scadă brusc. Problema e mărimea: un deficit de cont curent de circa o cincime din PIB e foarte mare după orice standard.
Ce legătură are deficitul comercial cu cursul leului?
Importatorii au nevoie de valută ca să plătească. Dacă intrările de valută din remitențe, servicii și împrumuturi scad, cererea de valută rămâne și leul slăbește. Un leu mai slab scumpește importurile și, prin ele, prețurile din magazine.
Cât de mari sunt rezervele valutare ale BNM?
La 28 august 2026, activele oficiale de rezervă erau de 5.414,1 milioane de euro. După calculul nostru, ajung pentru circa 6 luni de importuri de bunuri și servicii, la nivelul lui 2025.
Concluzie
Deficitul comercial al Moldovei nu e o anomalie de un an, ci oglinda unei economii care cheltuie cu aproape o treime mai mult decât produce, pentru că primește bani din afară. Serviciile, salariile câștigate peste hotare și banii trimiși acasă acoperă o bună parte din gaură, iar restul vine din investiții, împrumuturi și granturi. Atâta timp cât banii aceștia vin, leul ține și rafturile sunt pline. Riscul e ca una dintre surse să se oprească brusc. De aceea contează mai puțin cifra deficitului într-o lună și mai mult din ce e plătit.
Familia Rusu e un exemplu de socoteală; membrii ei nu sunt persoane reale.
Surse: Biroul Național de Statistică, „Comerțul internațional cu mărfuri al Republicii Moldova în luna iulie 2026” (14 septembrie 2026) și „Produsul Intern Brut în trimestrul II și semestrul I 2026”, cu anexa (statistica.gov.md); Banca Națională a Moldovei, „Balanța de plăți în trimestrul II 2026 (date provizorii)”, cu anexele, și informația privind activele oficiale de rezervă în august 2026 (bnm.md); Ministerul Finanțelor, raportul privind datoria sectorului public în semestrul I 2026 (mf.gov.md); Fitch Ratings, evaluarea din 22 august 2026. Cifrele au fost verificate în octombrie 2026. Datele exclud regiunea transnistreană și sunt provizorii.
