Publicitate

Promovează-ți brandul aici

Advertoriale, bannere, comunicate de presă și campanii media pentru companii din Republica Moldova.

Vezi tarifele →
HR & Management

Statul de salarii: ce conține, model completat și greșelile care costă

Ce rubrici are un stat de salariu, un model completat pe trei angajați (lună incompletă, ore suplimentare, copil în întreținere, avans), fluturașul și greșelile care ies la control.

31 Octombrie 202609:00
Mâinile unui contabil care verifică cu pixul o foaie cu un tabel lung de cifre, pe un birou de lemn, cu un calculator, o ștampilă și o tușieră roșie alături, la lumina unei lămpi
Sursa foto: Ilustrație generată cu inteligență artificială

Statul de salarii, sau stat de salariu, e tabelul lunar în care firma calculează pentru fiecare angajat salariul brut, reținerile (prima CNAM, impozitul, avansul), suma de plată și contribuția CNAS datorată de angajator. Din el se face plata, se completează fluturașii și se depune darea de seamă IPC21 la Serviciul Fiscal de Stat.

Dacă ai căutat „stat de salariu” ca să vezi cum arată unul completat, ce coloane îi trebuie sau unde se greșește, ai nimerit unde trebuie. Mai jos e un model calculat pe trei angajați, cu o lună incompletă, ore suplimentare, un copil în întreținere și un avans, plus lista greșelilor care ies la control.

Statul de salarii e fotografia de grup a lunii. Fiecare om e pe un rând, cu tot ce a lucrat și tot ce i s-a reținut. Dacă cineva lipsește din poză sau e tăiat pe jumătate, se vede. Și o poză greșită nu se repară după ce ai trimis-o: o corectezi cu o declarație nouă, cu explicații.

Ce este statul de salarii și la ce folosește

Codul muncii nu folosește denumirea „stat de salarii” și nu impune un formular. Dar cere ca salariul să fie plătit la termen, ca fiecare om să fie informat în scris despre componentele salariului și reținerile lui, iar firma să țină evidența timpului lucrat. Statul de salarii e documentul care le leagă:

  • plata: din coloana „de plată” se fac transferurile pe card sau plata în numerar;
  • raportarea: totalurile lui intră în darea de seamă IPC21, depusă până pe 25 a lunii următoare;
  • fluturașii: fiecare rând devine informarea scrisă a unui angajat;
  • controalele și litigiile: la Inspectoratul de Stat al Muncii, la Serviciul Fiscal sau în instanță, e primul document cerut.

Cine face statul? În firmele mici, contabilul. Datele le primește de la cel care ține HR-ul: pontajul, ordinele de angajare și plecare, cererile de concediu, cererile de scutire. Cum se împart rolurile când firma n-are departament de resurse umane e în HR management într-o firmă mică.

Ce rubrici are un stat de salariu

Nu există un formular unic, dar un stat complet are trei părți.

Antetul

  • denumirea firmei și codul fiscal (IDNO);
  • luna pentru care se calculează și numărul documentului;
  • numărul de zile și ore lucrătoare din lună;
  • semnăturile: cine l-a întocmit, cine l-a aprobat.

Partea de calcul

  • numele și funcția fiecărui angajat;
  • salariul de funcție din contract;
  • timpul lucrat, din pontaj: zile și ore;
  • sporurile, orele suplimentare, primele, indemnizația de concediu, dacă e cazul;
  • totalul calculat, adică salariul brut al lunii.

Partea de rețineri și plată

  • prima de asigurare medicală CNAM, 9% din brut;
  • scutirile (personală și pentru persoanele întreținute), doar pe bază de cerere;
  • venitul impozabil și impozitul pe venit, 12%;
  • alte rețineri legale: avansul, popririle;
  • suma de plată.

Separat, sau în coloane la final, contribuția CNAS a angajatorului, 24% în sectorul privat. Ea nu se reține din salariu, dar se calculează din aceleași sume și se raportează în aceeași dare de seamă. Cum se calculează fiecare taxă, pe zece niveluri de salariu, e în taxele salariale în 2026.

Stat de salariu: model completat pe trei angajați

O firmă mică are trei angajați. Luna din model are 21 de zile lucrătoare a câte 8 ore, adică 168 de ore. Toate sumele sunt în lei, la ban.

Partea I. Calculul salariului

Nr.Numele, funcțiaSalariu de funcțieZile lucrate (din 21)Pentru timpul lucratOre suplimentarePlata orelor suplimentareTotal calculat (brut)
1Ana Ciobanu, contabilă15.000,002115.000,0000,0015.000,00
2Mihai Lungu, vânzător9.000,00219.000,004321,439.321,43
3Elena Popa, operatoare6.300,00154.500,0000,004.500,00
Total28.500,00321,4328.821,43

Partea a II-a. Reținerile și suma de plată

Nr.NumeleTotal calculatCNAM 9%ScutiriVenit impozabilImpozit 12%Total rețineriAvans plătitDe plată
1Ana Ciobanu15.000,001.350,002.475,0011.175,001.341,002.691,006.000,006.309,00
2Mihai Lungu9.321,43838,933.300,005.182,50621,901.460,833.500,004.360,60
3Elena Popa4.500,00405,002.475,001.620,00194,40599,400,003.900,60
Total28.821,432.593,938.250,0017.977,502.157,304.751,239.500,0014.570,20

Partea a III-a. Contribuția angajatorului

Nr.NumeleTotal calculatBaza pentru CNASCNAS angajator 24%Costul firmei
1Ana Ciobanu15.000,0015.000,003.600,0018.600,00
2Mihai Lungu9.321,439.321,432.237,1411.558,57
3Elena Popa4.500,004.500,001.080,005.580,00
Total28.821,4328.821,436.917,1435.738,57

De unde vine fiecare cifră

  • Ana Ciobanu a lucrat toată luna. Brutul e salariul din contract, 15.000,00 lei. Are doar scutirea personală, de 2.475,00 lei. A primit la mijlocul lunii un avans de 6.000,00 lei, care se scade din net, nu din brut. De plată rămân 6.309,00 lei.
  • Mihai Lungu a lucrat toată luna și 4 ore peste program, în două zile câte două ore. Tariful lui orar e 9.000,00 ÷ 168 = 53,57 lei, iar orele suplimentare se plătesc cu cel puțin 1,5: 321,43 lei. Are un copil în întreținere, deci scutirile lui sunt 3.300,00 lei pe lună.
  • Elena Popa s-a angajat în cursul lunii și a lucrat 15 din 21 de zile. Salariul ei de funcție e salariul minim, 6.300,00 lei, iar pentru timpul lucrat primește 4.500,00 lei brut. Baza pentru contribuția angajatorului e tot salariul minim, dar proporțional zilelor lucrate, deci aceeași sumă.

Totalurile spun povestea lunii pentru firmă: oamenii primesc în total 24.070,20 lei (avansuri plus restul de plată), statul primește 11.668,37 lei, iar luna costă firma 35.738,57 lei.

💡 Sfat: verifică statul cu o singură ecuație: total calculat − total rețineri − avansuri = total de plată. Dacă nu iese la ban, o formulă e greșită undeva.

Fluturașul: ce primește fiecare om

Codul muncii cere ca, la fiecare plată, angajatorul să informeze în scris fiecare salariat despre părțile componente ale salariului, despre mărimea și temeiul reținerilor și despre suma totală pe care o primește. În practică, fluturașul e rândul omului din statul de salarii, pe o foaie sau într-un mesaj.

Pentru Mihai Lungu, fluturașul spune: salariu 9.000,00, ore suplimentare 321,43, total 9.321,43; CNAM 838,93, impozit 621,90, avans 3.500,00; de plată 4.360,60 lei. Ce drepturi are omul legat de salariu și rețineri e în dreptul muncii pentru angajat.

Greșelile care costă

  1. Reținerea a 6% CNAS din salariu. Se mai vede în tabele vechi. Pentru salariați, în 2026 contribuția socială o plătește angajatorul, peste salariu. Reținută din salariu, îl păgubește pe om și strică netul.
  2. Impozitul calculat pe brut. Impozitul se aplică pe brut minus prima CNAM minus scutiri. Pe brutul întreg, omul plătește prea mult.
  3. Scutirea aplicată fără cerere sau neaplicată deși există cerere. Scutirile se dau doar pe bază de cerere și acte. Fără cerere, la control apare impozit nereținut. Cu cerere ignorată, omul plătește în plus 297 de lei pe lună.
  4. Contribuția angajatorului sub baza minimă. Pentru un om cu normă întreagă, baza nu poate fi mai mică decât salariul minim, proporțional timpului lucrat. Un salariu „pe hârtie” sub minim nu micșorează contribuția.
  5. Orele suplimentare trecute ca zile libere. Codul muncii cere ca ele să fie plătite cu spor, nu compensate cu timp liber. Dacă nu apar în pontaj, nu apar nici în stat, și omul are dreptate când le cere.
  6. Avansul scăzut de două ori sau din brut. Avansul nu e o reținere fiscală. Se scade o singură dată, din net.
  7. Zilele din stat nu se potrivesc cu pontajul. Statul se face din pontaj, nu din memorie. Orice diferență e prima întrebare la un control.
  8. Termenul ratat. Darea de seamă IPC21 și plata reținerilor au termen până pe 25 a lunii următoare. Întârzierea aduce penalități.
  9. Calculul final la plecare amânat. La încetarea contractului, omul trebuie să primească banii în ziua eliberării, inclusiv compensația pentru concediul nefolosit. Câte zile de concediu se cuvin e în zilele de concediu ale angajatului.
⚠️ Atenție: modelul folosește cotele și scutirile din octombrie 2026. Ele se pot schimba de la 1 ianuarie, odată cu legea bugetului. Înainte de primul stat al anului, verifică valorile la Serviciul Fiscal de Stat, CNAS și CNAM.

Cu ce faci statul: hârtie, tabel sau program

Pentru trei oameni, un tabel bine făcut ajunge, dacă formulele sunt verificate o dată și nu se ating. De la zece oameni în sus, sau când apar concedii, ore suplimentare și popriri, un program de salarizare scutește ore și greșeli: ține minte scutirile, calculează concediile și pregătește IPC21. O comparație e în programele de salarizare online din Moldova.

Indiferent cum îl faci, statul se păstrează. Din el se confirmă, peste ani, veniturile și perioadele lucrate ale oamenilor, inclusiv pentru pensie. Ce plătește fiecare reținere e explicat în CNAS, CNAM și impozitul pe salariu, iar ce costă un om dincolo de stat, în cât costă un angajat pentru firmă.

Întrebări frecvente

Ce este statul de salarii?

E tabelul lunar în care firma calculează, pentru fiecare angajat, salariul brut, reținerile (prima CNAM, impozitul, avansul), suma rămasă de plată și contribuția CNAS datorată de angajator. Din el se face plata și se completează darea de seamă IPC21.

Statul de salarii este obligatoriu?

Legea nu impune un formular unic cu acest nume, dar calculul salariilor trebuie să fie documentat: e baza plății, a reținerilor și a raportării la Serviciul Fiscal de Stat. În practică, orice firmă cu angajați întocmește lunar un stat de salarii, pe hârtie sau într-un program.

Ce trebuie să conțină un stat de salariu?

Firma și luna, apoi pentru fiecare angajat: numele, funcția, salariul de funcție, timpul lucrat, sporurile și orele suplimentare, totalul calculat, prima CNAM, scutirile, venitul impozabil, impozitul, avansul, suma de plată și contribuția CNAS a angajatorului, cu totaluri și semnături.

Cine semnează statul de salarii?

De obicei, cel care l-a întocmit (contabilul) și conducătorul firmei, care aprobă plata. Ordinea și persoanele exacte le stabilește firma în politicile ei contabile.

Se reține 6% CNAS în statul de salarii?

Nu, pentru salariați. Contribuția de asigurări sociale o plătește angajatorul, peste salariu: 24% în sectorul privat. Din salariu se rețin prima CNAM de 9% și impozitul pe venit de 12%.

Cum se calculează salariul pentru o lună incompletă?

Salariul de funcție se împarte la zilele lucrătoare ale lunii și se înmulțește cu zilele lucrate efectiv, după pontaj. În modelul din articol, Elena Popa lucrează 15 din 21 de zile și primește 4.500,00 lei brut.

Cum trec avansul în statul de salarii?

Avansul plătit în cursul lunii se trece într-o coloană separată și se scade din net, nu din brut. Impozitul și prima CNAM se calculează pe tot salariul lunii, iar avansul doar micșorează suma care mai e de plată.

Ce este fluturașul de salariu?

E informarea scrisă pe care o primește fiecare angajat la plată: din ce e format salariul, ce s-a reținut, pe ce temei și cât primește în total. Codul muncii o cere la fiecare plată a salariului.

Concluzie

Un stat de salariu bun are trei părți (calculul, reținerile, contribuția angajatorului), se face din pontaj și se închide cu o ecuație care iese la ban. Greșelile scumpe sunt puține și mereu aceleași: 6% CNAS reținut din obișnuință, impozit pe brut, scutiri fără cerere, ore suplimentare nescrise și termenul de 25 ratat. Pentru ce face, în general, omul care strânge datele pentru stat, citește ce este HR, iar celelalte ghiduri sunt în secțiunea HR și management.

Ana Ciobanu, Mihai Lungu și Elena Popa sunt exemple de socoteală, nu persoane reale.

Surse: Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154/2003, textul consolidat de pe legis.md (art. 106, 142, 143, 148–149, 157); Codul fiscal (art. 33, 35); Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026 nr. 320/2025 și Legea nr. 489/1999 (art. 22), legis.md; Ministerul Finanțelor, nota din 26 iunie 2026 despre impozitarea salariilor (mf.gov.md); Serviciul Fiscal de Stat, sfs.md, despre darea de seamă IPC21; Guvernul Republicii Moldova, Hotărârea nr. 771/2025 privind salariul minim pe țară pentru 2026; Monitorul Fiscal FISC.md, 13 ianuarie 2026, despre scutirile pe 2026. Verificat în octombrie 2026. Articolul are scop informativ și nu ține loc de consultanță contabilă sau fiscală.

Continuă lectura

Articole recomandate

Resurse

Resurse pentru business