Portul Internațional Liber Giurgiulești este singura ieșire directă a Republicii Moldova la mare. Stă pe Dunăre, la 133,8 km de Marea Neagră, primește nave maritime cu pescaj de până la 7 metri și are legătură cu calea ferată și cu șoseaua. Prin el trece peste 70% din importurile și exporturile Moldovei pe apă.
Dacă ai căutat „port” pentru că vrei să știi pe unde pleacă grâul și pe unde vine motorina, ai nimerit unde trebuie. Mai jos găsești unde e portul, ce poate primi, ce trece prin el, cine îl deține acum și când merită să-ți trimiți marfa pe apă.
Gândește-te la Moldova ca la o casă fără ieșire la stradă. Giurgiulești e o portiță îngustă în gardul din spate, care dă direct la drumul mare. Portița e mică, dar e a ta, și prin ea poți ieși fără să ceri voie vecinilor.
Unde e portul și de ce e unic
Moldova nu are țărm la mare. Are, în schimb, un segment scurt de mal la Dunăre, între km 132,7 și 133,4 ai fluviului, la confluența cu Prutul, lângă satul Giurgiulești din raionul Cahul. Acolo se termină granița cu România și începe cea cu Ucraina.
Porțiunea asta de Dunăre e „sector maritim”: navele maritime urcă pe fluviu de la Marea Neagră. De la Giurgiulești, ies la mare prin canalul Sulina, în România, sau prin Bîstroe, în Ucraina. În amonte, Dunărea leagă portul de țările riverane din Uniunea Europeană.
Pe malul acesta stau, de fapt, două porturi, numite împreună Complexul portuar Giurgiulești:
- Portul Internațional Liber Giurgiulești, pe Dunăre, cel mare, operat de investitorul general, ÎCS Danube Logistics;
- Portul de pasageri și mărfuri Giurgiulești, mic, pe Prut, în zona de vărsare, administrat de întreprinderea de stat Portul Fluvial Ungheni. Primește barje de până la 3.000 de tone, nave maritime cu pescaj de până la 5 metri și nave de croazieră de până la 130 de metri.
Când se spune „portul Giurgiulești”, de obicei e vorba de primul.
Ce poate primi și ce are
Portul e capabil să primească atât nave fluviale, cât și nave maritime, cu o adâncime a apei de până la 7 metri. La terminalele de mărfuri, pescajul admis variază între 4,5 și 7 metri, după nivelul Dunării. Cele mai mari nave care fac escală, cele de ulei vegetal, au în jur de 10.000 de tone capacitate.
| Terminalul | Ce face | Capacitatea, pe scurt |
|---|
| Petrolier | import de motorină și benzină | 63.600 m³ în 8 rezervoare |
| Cereale (două terminale) | export de cereale, semințe și șrot | depozit de 50.000 t plus unul de 10.000 t; încărcare de până la 300 și 800 t pe oră; peste un milion de tone pe an |
| Uleiuri vegetale | export de ulei de floarea-soarelui | circa 15.000 t depozitare |
| Mărfuri lichide în vrac | etanol, vin, îngrășăminte lichide | rezervoare din inox de 3.000 m³ |
| Mărfuri generale și containere | cărbune, materiale de construcții, îngrășăminte, utilaje, fier vechi, containere | chei universal, circa 1 ha depozit deschis, 48 de prize pentru containere frigorifice, macara mobilă de 70 t |
| Feroviar cu ecartament mixt | transbordare între vagoane cu ecartament larg și european, nave și rezervoare | platformă pentru circa 600 de containere standard |
Pe teritoriul portului funcționează și un parc de afaceri, cu terenuri, depozite și birouri de închiriat, plus o fabrică de ulei care procesează 720 de tone de semințe de floarea-soarelui pe zi.
Cum ajunge marfa în port
Pe calea ferată
Aici e un avantaj rar. Căile ferate ale Moldovei au ecartament larg, de 1.520 mm, ca în fostul spațiu sovietic. Cele din Uniunea Europeană au ecartament standard, de 1.435 mm. În port ajung amândouă:
- ecartament larg, prin stația Giurgiulești, spre Chișinău și restul țării, pe o linie prin Cahul și una prin Reni și Etulia;
- ecartament standard, spre Galați, în România, pe o linie cu ecartament mixt.
Containerele pot circula pe tren între port și Chișinău, cu un drum de aproximativ 12 ore. Operatorul anunță și trenuri-bloc de containere între port și terminalul de containere din Constanța. Înainte să-ți planifici drumul, întreabă operatorul ce linii sunt deschise: una dintre ele a fost întreruptă de o alunecare de teren.
Pe șosea
Lângă port e punctul de trecere Giurgiulești – Galați, spre România. Camioanele vin în port din toată țara, iar vara, când se aplică restricții pentru camioane pe căldură, trenul devine o alternativă bună. Despre posturile vamale și cozile de la graniță, vezi ghidul despre vamă și posturile vamale.
Ce trece prin port și cât
Potrivit Strategiei de mobilitate 2030 a Guvernului, volumul de marfă al Complexului portuar Giurgiulești a crescut de la 1,83 milioane de tone în 2022 la un record de 2,17 milioane de tone în 2023. Numărul de containere a ajuns la 8.460, tot un record.
| Marfa, în 2023 | Cât | Din total |
|---|
| Cereale și semințe, la export | 889 de mii de tone | 41% |
| Produse petroliere, la import | 599 de mii de tone | 28% |
| Ulei de floarea-soarelui, la export | 248 de mii de tone | restul, împreună cu alte mărfuri |
Pentru 2025, operatorul raportează că volumele de marfă manipulate de el au crescut cu 22,5% față de 2024. Din 2022, portul a preluat și o parte din marfa Ucrainei vecine, când porturile ei de la Marea Neagră au fost blocate.
💡 De ce Statistica arată atât de puțin transport pe apă. Biroul Național de Statistică a înregistrat în 2025 doar 140 de mii de tone transportate pe apă. Cifra privește firmele de transport din Moldova, nu portul. Prin Giurgiulești trec nave sub tot felul de pavilioane, deci volumul portului e mult mai mare decât al transportatorilor noștri pe apă.
Port liber: ce înseamnă pentru o firmă
Portul funcționează după Legea nr. 8/2005 cu privire la Portul Internațional Liber „Giurgiulești”. Legea l-a creat pe 25 de ani și a dat statut de zonă economică liberă unui teritoriu de 120 de hectare. Portul face parte din teritoriul vamal al Moldovei, dar e separat economic, cu regim fiscal și vamal propriu.
În practică, asta înseamnă că o firmă poate deveni rezident al portului: închiriază teren, depozit sau birou și lucrează după regulile speciale ale zonei. Mărfurile aduse din străinătate pot fi descărcate, depozitate și prelucrate acolo. Când ies spre restul Moldovei, se vămuiesc ca un import obișnuit. La sfârșitul lui 2025, portul avea 74 de rezidenți și în jur de 800 de angajați, potrivit Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.
În 2026, legea a fost modificată. Portul a fost declarat obiectiv de infrastructură portuară strategică, va putea funcționa și după 2030, iar regulile lui vamale și fiscale urmează să fie aliniate la cele ale Uniunii Europene. Dacă te gândești să devii rezident, cere de la administrația portului regulile în vigoare: s-ar putea să nu mai fie cele de acum câțiva ani.
Cine deține portul acum
ÎCS Danube Logistics este investitorul general și operatorul portului din 2004, când a semnat acordul de investiții cu Guvernul. Ani la rând, acționarul ei principal a fost Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
La 31 decembrie 2025, BERD a semnat vânzarea întregii participații către Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, din România. Tranzacția s-a încheiat în aprilie 2026. De atunci, Portul Constanța e proprietarul unic al operatorului. Terenul portului rămâne al statului moldovenesc. Pentru cine trimite marfă, schimbarea înseamnă, deocamdată, mai ales investiții anunțate în capacitate și o legătură mai strânsă cu cel mai mare port de la Marea Neagră.
Când are sens să-ți trimiți marfa prin Giurgiulești
Portul e făcut pentru volume mari. Merită când:
- ai mărfuri în vrac: cereale, semințe, ulei, îngrășăminte, materiale de construcții;
- exporți sau imporți în containere spre sau dinspre țări de peste mare, iar containerul poate merge pe apă sau pe tren până la un port maritim mare;
- vrei să tranzitezi marfă spre țările de pe Dunăre fără camioane;
- ai nevoie de depozitare în zona liberă, înainte să decizi unde vinzi.
Nu are sens pentru câțiva paleți spre România sau Italia: acolo camionul e mai simplu și mai rapid.
Un caz tipic
O cooperativă din sudul țării are de exportat 6.000 de tone de grâu. Pe șosea, asta înseamnă vreo 240 de camioane de câte 25 de tone, fiecare cu actele, șoferul și coada lui la graniță.
Prin port, grâul vine cu camioane sau vagoane până la terminalul de cereale, care primește până la 3.000 de tone pe zi. În 2 zile, tot lotul e în depozit. Apoi intră pe o navă, încărcată cu 300 de tone pe oră, în vreo 20 de ore. Un singur transport, un singur set de acte de export, o singură navă.
Cine face concret toate astea? Rareori fermierul. De obicei, o casă de expediții sau un comerciant de cereale care are contract cu terminalul. Cum alegi un astfel de partener e explicat în companii de logistică: ce servicii oferă și cum alegi una.
Cum trimiți marfă prin port, pe pași
- Stabilește condiția de livrare cu cumpărătorul sau furnizorul. Pe apă se folosesc și termeni Incoterms speciali, ca FOB sau CIF, care nu se potrivesc pentru camion; vezi Incoterms explicat pe înțelesul antreprenorului.
- Găsește un expeditor care lucrează cu portul. El rezervă loc pe navă sau containerul și organizează drumul până la chei.
- Pregătește actele de export sau de import: contract, factură, dovada originii, după caz certificatele fitosanitare sau de calitate.
- Adu marfa în port, cu trenul sau cu camionul, la data stabilită. Depozitarea în port se plătește pe zi, deci nu veni prea devreme.
- Vămuiește marfa. Pentru import, pașii compleți sunt în cum imporți marfă în Moldova.
- Urmărește încărcarea și cere documentul de încărcare pe navă, care dovedește că marfa a plecat.
⚠️ Atenție la nivelul apei. Pescajul admis la cheiuri depinde de nivelul Dunării. În anii secetoși, navele se încarcă mai puțin decât capacitatea lor. Când negociezi un transport pe apă, întreabă ce se întâmplă dacă nava nu poate lua toată marfa.
Rolul portului în comerțul exterior al țării, cu exporturile și importurile pe ani, e descris în analiza comerțului exterior al Moldovei. Iar cum ajunge marfa mai departe, de la importator la magazine, găsești în ghidul despre distribuția mărfii.
Întrebări frecvente
Unde se află portul Giurgiulești?
În sudul Republicii Moldova, în satul Giurgiulești, raionul Cahul, la confluența Prutului cu Dunărea, la granița cu România și Ucraina. Portul Internațional Liber e la km 133,8 al Dunării, numărat de la Marea Neagră.
Moldova are ieșire la mare?
Nu direct. Are un segment scurt de mal la Dunăre, între km 132,7 și 133,4, iar pe Dunăre navele ajung la Marea Neagră prin canalul Sulina, în România, sau prin Bîstroe, în Ucraina. Giurgiulești e singurul loc prin care marfa Moldovei pleacă direct pe apă spre mare.
Cine deține portul Giurgiulești?
Portul Internațional Liber e operat de ÎCS Danube Logistics, investitorul general. Din aprilie 2026, proprietarul ei unic e Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, din România, care a cumpărat-o de la BERD. Terenul rămâne în proprietatea statului. Portul de pasageri și mărfuri de alături, pe Prut, e al statului moldovenesc.
Ce nave pot intra în portul Giurgiulești?
Nave fluviale și nave maritime cu pescaj de până la 7 metri, în funcție de nivelul apei. La terminalele de mărfuri, pescajul admis variază între 4,5 și 7 metri. Cele mai mari nave care fac escală au în jur de 10.000 de tone capacitate.
Ce mărfuri trec prin portul Giurgiulești?
La export, mai ales cereale, semințe, șrot și ulei de floarea-soarelui. La import, mai ales produse petroliere, îngrășăminte, cărbune și materiale de construcții. Plus containere în ambele sensuri. În 2023, cerealele și semințele au fost 41% din volum, iar produsele petroliere 28%.
Ce înseamnă port liber?
Că teritoriul portului are un regim fiscal și vamal special, stabilit prin Legea nr. 8/2005. Mărfurile pot fi descărcate, depozitate și prelucrate acolo în condiții mai simple decât în restul țării. Când ies din port spre restul Moldovei, se vămuiesc ca orice import.
Cum ajung containerele din port la Chișinău?
Cu camionul sau cu trenul. Operatorul portului și Calea Ferată din Moldova au organizat transportul de containere pe calea ferată între port și o stație din Chișinău, cu un drum de aproximativ 12 ore.
Pot trimite marfă prin port dacă am o firmă mică?
Da, dar nu direct: lucrezi printr-o casă de expediții care rezervă loc pe navă sau în container și organizează drumul până în port. Pentru cantități mici, varianta obișnuită e containerul. Pentru câteva paleți, camionul rămâne de obicei mai simplu.
Concluzie
Giurgiulești e mic pe hartă și mare pentru economia Moldovei: singura portiță spre mare, cu cale ferată pe ambele ecartamente, cu terminale pentru cereale, combustibil și containere și cu un regim de zonă liberă. Pentru câțiva paleți nu-ți trebuie. Pentru tone de grâu, ulei sau containere spre alte continente, merită să-l pui în calcul. Alte ghiduri despre transport și vamă găsești în secțiunea de logistică.
Cooperativa din caz e un exemplu de socoteală, nu o firmă reală.
Surse: ÎCS Danube Logistics, paginile despre port, terminale, legăturile feroviare și operator (gifp.md), raportul privind amprenta de carbon pentru 2025 și anunțul BERD despre vânzarea operatorului; Guvernul Republicii Moldova, Strategia de mobilitate 2030; Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, comunicatul din 4 martie 2026; Legea nr. 8/2005 cu privire la Portul Internațional Liber „Giurgiulești”; Biroul Național de Statistică, „Transportul de pasageri și mărfuri în anul 2025”. Datele au fost verificate în octombrie 2026. Capacitățile și regulile portului se pot schimba; verifică-le la operator.
